Furtunile severe. România este, de asemenea, afectată de furtuni severe, cum sunt cele care produc grindina de mari dimensiuni, tornade și trăsnete. Între 1634-2020 au fost raportate în România 191 tornade de evenimente. Având în vedere numărul redus de observații privind tornadele nu poate fi detectat un trend în ceea ce privește apariția tornadelor în România. Căderile de grindină din România au fost studiate pe baza observațiilor realizate la stații meteorologice între 1961-2014. Pentru 55% din stațiile analizate a fost observată o tendință de creștere a numărului de zile cu grindină. În ceea ce privește trăsnetele, România are una dintre cele mai mari rate de mortalitate la trăsnete din Europa. Această rată de mortalitate poate crește în viitor sub influența schimbărilor climatice.
Schimbările climatice și Fenomenele Extreme
Creșterea concentrațiilor gazelor cu efect de seră rezultate din activitatea umană a dus la creșterea frecvenței de apariție și/sau intensității fenomenelor meteorologice și climatice extreme comparativ cu perioada pre-industrială (1850-1900). Să considerăm, de exemplu, valurile căldură. Studiile științifice au arătat că frecvența de apariție, intensitatea dar și durata valurilor de căldură a crescut în ultimii ani. Iar valurile de căldură au impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi.
Pentru a înțelege impactul pe care îl au schimbările climatice asupra fenomenelor extreme să pornim de la cel mai recent raport realizat IPPC (The Intergovernmental Panel on Climate Change). IPCC este organizație interguvernamentală parte a Organizației Națiunilor Unite al cărui scop este acela de a dezvolta cunoștințele științifice privind schimbările climatice antropice.
Raportul IPCC arată foarte clar că încălzirea observată în prezent este fără precendent în ultimii 2000 de ani. Pentru a susține această afirmație, în graficul din stânga sunt reprezentate variațiile temperaturii medii globale folosind seturi de date în care valorile temperaturii sunt reconstruite din diferite surse (de exemplu, analiza inelelor de creștere a copacilor) și seturi de date cu măsurători directe ale temperaturii. În prezent temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1.1°C față de perioada pre-industrială.
Această creștere a temperaturii medii globale este o consecință a activităților antropice. În graficul din stânga este reprezentă reprezentată doar perioada pentru care avem măsurători directe (1850-2020). Linia albă arată o creștere a temperaturii medii globale în special după 1960. Putem reproduce această creștere a temperaturii folosind simulări numerice (linia portocalie) în care considerăm factorii antropice dar și factorii naturali (de exemplu, activitatea solară, erupțiile vulcanice). Dacă aceste simulări numerice sunt realizate folosind doar factorii naturali, atunci nu mai observăm o creștere a temperaturii medii globale (linia albastră). Ceea ce înseamnă că factorii antropice sunt principalii factori care au dus la creșterea temperaturii medii globale. Mai pe scurt, încălzirea observată este determinată de emisiile provenite din activitățile antropice.
Raportul IPCC arată faptul că această creștere a temperaturii medii globale modifică caracteristicile fenomenelor meteorologice și climatice cum ar fi valurile de căldură sau precipitațiile extreme.
Schimbările climatice afectează în prezent fiecare regiune locuită de pe glob, influența antropică contribuind la multe dintre schimbările observate în cazul fenomenelor extreme. De exemplu, hărțile idealizate de mai jos reprezintă cele 45 de regiuni în care sunt clasificare zonele locuite conform IPCC. Pentru cazul evenimentelor cu temperaturilor extreme (inclusiv valurile de căldură) se observă o creștere a frecvenței de apariție aproape pentru fiecare regiune (41 regiuni). Nivelul de încredere privind contribuția antropică la schimbări este medie sau mare pentru majoritatea regiunilor. În cazul evenimentelor cu precipitații extreme creșterea în frecvența de apariție este doar pentru 19 regiuni, iar nivelul de încredere privind contribuția antropică este în general scăzut.
În cazul Românei, studiile arată că a crescut frecvența de apariție și intensitatea evenimentelor cu temperaturi extreme. Pentru jumătatea de nord a României a crescut frecvența de apariție și intensitatea evenimentelor cu precipitații extreme, în timp ce pentru jumătatea de sud există un consens scăzut privind timpul schimbării.
Un eveniment cu temperaturi extrem care în perioada pre-industrială era observat odată la 10 ani, este în prezent observat de aproximativ trei ori în 10 ani iar intensitatea evenimentelor a crescut cu 1.1°C. Față de perioada pre-industrială, în prezent frecvența de apariție a evenimentelor cu precipitații extreme nu crescut foarte mult însă cantitatea de precipitații din timpul acestor evenimente a crescut 6.7%. Graficele de mai jos arată arată modul în care se vor schimba caracteristicile evenimentelor cu temperaturi și precipitații extreme pentru diferite scenarii privind creșterea temperaturii medii globale.
Odată cu creșterea frecvenței de apariție și intensității fenomenelor extreme cresc și riscurile asociate cu aceste fenomene. Raportul IPCC publicat în 2022 și care a fost evaluat impactul schimbărilor climatice și a fost analizată vulnerabilitatea și adaptarea la schimbările climatice, a indicat o serie de riscuri-cheie pentru Europa sunt relevante pentru Europa de Est și în special pentru România: (1) riscurile legate de mortalitatea și de stresul termic asociat temperaturilor extreme și valurilor de căldură, și (2) riscurile, cu un impact mare asupra producției agricole, asociate cu evenimentele compozite (de exemplu, perioadele în care există valuri de căldură concomitent cu seceta) sau cu furtuni severe (de exemplu, furtunile care produc grindină de mari dimensiuni). Pentru a înțelege mai bine aceste riscuri vom analiza în continuare o serie de studii realizate pentru Europa dar în special pentru România.
Stresul termic. Studii recente (Antonescu et al. 2021) au arătat, folosind un indice biometeorologic pentru caracterizarea stresului termic (Universal Thermal Climate Index - UTCI), că numărul anual de ore cu stres termic a crescut în Europa în perioada 1979-2019. Cele mai mari valori au fost observate în România, Ucraina, Rusia și pe țărmurile nordice și estice ale Mării Caspice. Pentru a evidenția impactul stresului termic asupra populației, în studiu au fost analizată și schimbările în stresul termic pentru mai multe orașe europene selectate în funcție de populație (număr și densitate) și de importanța turistică. Orașele cele mai afectate de o creștere a numărului de ore cu stres termic au fost Salonic (Grecia), Roma (Italia) și București (România).
Evenimentele compozite. Evenimentele compozite cu temperaturi extreme și secetă din România au fost analizate pentru perioada 1950-2020. Rezultatele au indicat o creștere a frecvenței și intensității acestor evenimente (temperaturi extreme vara în același timp cu o tendință de uscare) în special peste estul României.
Studiile științifice privind influența schimbărilor climatice asupra fenomenelor extreme din România sunt fragmentate, concentrându-se pe diferite perioade de timp, utilizând seturi de date cu rezoluții temporale diferite, concentrându-se pe regiuni sau orașe, sau, în general, analizând un singur tip de eveniment. Având în vedere acest context, scopul proiectului "Fenomene meteorologice extreme în climatul viitor al României" (ClimExRo) este analiza schimbările în caracteristicilor (de exemplu, distribuția spațială și temporală, frecvența de apariție, intensitatea, durata) fenomenele extreme sub influenta schimbărilor climatice. ClimExRo va crește gradul de conștientizare al publicului larg privind schimbările climatice și fenomene extreme.
Obiectivele proiectului ClimExRo sunt: (1) analiza impactului schimbărilor climatice asupra fenomenelor extreme, (2) informarea în mod constant a publicului larg și a factorilor de decizie în legătură cu difere aspecte la schimbărilor climatice și ale fenomenelor extreme utilizând diferite mijloace de comunicare, (3) realizare de studii de atribuire, și (4) realizare unei platforme interactive privind riscurile asociate fenomenelor extreme în contextul schimbărilor climatice.